| Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul „modifică pagina”. |
| Acest articol este scris parţial sau în întregime fără diacritice. Puteţi da chiar dumneavoastră o mână de ajutor. |
Antichitatea este cee de-a II-a epocă a istoriei. A început în jurul anului 3000 î.Hr, când a fost inventată scrierierea cuneiformă, şi până în anul 476, când a căzut Imperiul Roman de Apus. Reprezintă epoca în care s-au dezvoltat cultura, arta, religia şi marile civilizaţii. Antichitatea se împarte în 3 mari perioade:
- Perioada veche
- Perioada clasică
- Perioada târzie
Cuprins |
modifică Perioada veche
Perioada veche este cea mai lungă perioadă a antichităţii. Este perioada în care s-au dezvoltat marile civilizaţii.
modifică Orientul antic
Civilizaţia a luat naştere în inima Irakului. Prima mare civilizaţie a fost cea sumeriană. Acolo, civilizaţia a avut o mare dezvoltare pe malurile fluviilor Tigru şi Eufrat. Au fost inventate scrierea cuneiformă şi roata. O serie de popoare: babilonienii, asirienii, akadienii, chaldeii, perşii, hitiţii, fenicienii şi palestinienii s-au dezvoltat în Mesopotamia.
Au fost mai multe popoare şi triburi, dar cel mai dezvoltat popor a fost cel egiptean. Arta Egiptului antic, religia şi cultura erau cele mai evoluate. Au fost construite marile piramide şi Sfinxul. Alte popoare au fost: etiopenii, cartagignezii, popoare de culoare, triburi.
Acolo s-au dezvoltat civilizaţiile chineză şi cea indiană. În India, s-au aşezat hinduşii, iar China a fost stăpânită de dinastiile Shang şi Zhou.
modifică Perioada clasică
Perioada clasică este una dintre cele mai importante perioade în decursul căreia s-au dezvoltat marile civilizaţii. Perioada clasică a început în anul 776 î.Hr, când a avut loc prima Olimpiadă din Grecia antică şi se termină odată cu apariţia creştinismului. În perioada clasică au existat diferite culte religioase păgâne. În perioada clasică s-au dezvoltat în Grecia filozofia şi artele.
modifică Originile Europei
modifică Grecia antică
La sfârşitul epocii bronzului din civilizaţiile precedente se naşte cea greacă. Structura acesteia era de oraşe-state (de exemplu Athena sau Sparta), extrem de diferite în ce priveşte cultura şi organizarea politico-economică. Expansiunea teritorială prin coloniile greceşti extind cultura elenă în întreagul bazin mediteran, inclusiv în Asia Mică (dintre care amintim Troada sau Ionia).
În secolul IV î.Hr. disputa dintre oraşele-state, referitoare la teritoriile lor, facilitează ocuparea peninsulei elene de către Filip al II-lea (382 î.Hr.-336 î.Hr.), rege al Macedoniei (359 î.Hr.-336 î.Hr.) deşi oratorul atenian, Demostene, îi avertizase pe greci in nenumărate rânduri că acest lucru se va intâmpla dacă situaţia va continua in acest mod. Fiul lui Filip al II-lea, Alexandru cel Mare (356 î.Hr.-323 î.Hr.), rege al Macedoniei (336 î.Hr.-323 î.Hr.) cucereşte cea mai mare parte a Asiei şi a Africii de nord, răspândind elenismul in aceste teritorii.
modifică Persia
Triburile perşilor, stabilite în sud-vestul Iranului de astăzi, sunt unificate, potrivit tradiţiei, circa 700 î.Hr, de Ahaimene, întemeietorul dinastiei Ahemenizilor. Succesorul său, Teispe extinde posesiunile Persiei spre apus. Cyrus I recunoaşte suzeranitatea Asiriei, iar Cambyses I (600 î.Hr.-559 î.Hr.) pe cea a Mediei. În anul 333 î.Hr, Persia este cucerită de macedonenii conduşi de catre Alexandru cel Mare.
modifică Egiptul ptolemeic
În anul 332 î.Hr., Egiptul este cucerit de Alexandru cel Mare, iar după moartea sa, este instaurată dinastia faraonilor Ptolemei. În această perioadă, Egiptul este influenţat esenţial de civilizaţia elenistă. Între alte expresii ale noii culturi şi civilizaţii eleniste în Egipt, a fost întreruptă mumificarea faraonilor. După moartea Cleopatrei, Egiptul a fost cucerit de romani în anul 30 î.Hr.
modifică Orientul Indepărtat
In India se naşte buddhismul, al cărui iniţiator este Buddha. China este unificată sub domnia unui împărat. In timp ea se feudalizează.
modifică Popoare europene antice
- Celţii erau răspândiţi în cea mai mare parte a Europei. Datorită întinderii lor pe un teritoriu foarte întins s-au format diferite neamuri de celţi:
- Galii cuprindeau teritoriile Franţei de astăzi (exceptând insula Corsica şi coloniile care-i aparţin), Belgiei de astăzi, teritoriul aflat la vest de Rin al Germaniei de astăzi şi teritoriul aflat la sud de Rin al Olandei de astăzi.
- Bretonii cuprindeau Britannia.
- Celţii-iberi cuprindeau peninsula Iberică: Spania şi Portugalia de astăzi.
- Boii erau localizaţi în Europa Centrală (pe teritoriul actual al Austriei, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei). Înfrângerea regelui boilor (Critasiros), a tauriscilor şi a anarţilor de către regele geto-dacilor, Burebista, în anul 60 î.Hr. (acesta extinzând regatul geto-dac în vest până la râul Morava şi Dunărea de Mijloc) a determinat migraţia acestor triburi în celelalte teritorii din vestul Europei populate cu celţi. Timp de 100 de ani după înfrângerea boilor de către Burebista ţara lor s-a numit "Pustia boilor". De la boi provine numele regiunii de astăzi Boemia (aflată în vestul Cehiei).
- Tracii şi moesii cuprindeau teritoriul Bulgariei de astăzi.
- Etruscii, latinii şi sabinii cuprindeau peninsula Italică.
- Geto-dacii ocupau aproximativ teritoriul României de astăzi, precum şi regiuni din Ucraina, Bulgaria şi Ungaria de astăzi. În primele secole ale erei creştine, o parte a acestor teritorii au fost cucerite de Imperiul Roman şi administrate timp de 170 de ani de acesta.
modifică Roma antică
Grecia capitulează în faţă nou-născutei civilizaţii romane, care s-a extins iniţial doar în peninsula italică, ulterior în toată Europa. În perioada expansiunii sale, Roma a întâlnit cea mai mare rezistenţă din partea coloniilor feniciene din Cartagina, învinse doar la finalul secolului al III-lea î.Hr. Roma a fost iniţial condusă de o serie de regi, pentru ca apoi să devină Republică, apoi în dictatura lui Sulla şi Cezar şi să sfârşească printr-un imperiu, condus de Augustus în secolul I î.Hr. Cel mai mare teritoriu roman s-a înregistrat în secolul II, în timpul împăratului Traian, când imperiul se întindea până la coastele Mediteranei în sud, şi toată Europa până la Rin şi Dunăre în nord (moment în care conţinea şi provincia Dacia).
modifică Popoarele precolumbiene
Faţa de marile civilizaţii antice din Orient si Occident, băştinaşii din America nu cunoşteau fierul. În schimb s-au dezvoltat civilizaţii puternice ca maiaşii, aztecii, toltecii, incaşii etc.
modifică Perioada târzie
Cele mai importante evenimente ale perioadei târzii au fost atacurile barbarilor asupra Imperiului Roman, adoptarea creştinismului ca religie a imperatorilor şi diviziunea între Imperiul din est şi Imperiul din vest. Astfel au luat naştere Evului Mediu şi Europa creştină.
modifică Cronologie
- 4000 î.Hr. - 3000 î.Hr. - Civilizaţia sumeriană în Mesopotamia; inventarea scrierii cuneiforme; utilizarea plugului şi a roţii
- 3000 î.Hr. - Egiptul de Jos şi Egiptul de Sus se unesc sub conducerea unui singur faraon
- 3000 î.Hr. - Troia înfloreşte ca oraş-stat în Anatolia
- 2800 î.Hr. - Construirea monumentului Stonehenge în Anglia
- 2600 î.Hr. - Vechiul Regat al Egiptului: este construită prima piramidă din lume; Piramida în trepte a regelui Djoser
- 2540 î.Hr. - Este construită Marea Piramida de la Gishe
- 2500 î.Hr. - Este sculptat Sfinxul
- 2500 î.Hr. - Dezvoltarea puterii oraselor-state din valea Indusului
- 2600 î.Hr. - Mătasea este descoperită în China
- 2500 î.Hr. - Prima civilizaţie europeană (cretană) dezvoltată în insula Creta
- 2300 î.Hr. - Primul imperiu din lume, Akkad, se dezvoltă in Mesopotamia
- 2300 î.Hr. - Întemeierea regatului babilonian şi asirian
- 2200 î.Hr. - Dinastia Hsai în China
- 2050 î.Hr. - Regatul Mijlociu în Egipt
- 2000 î.Hr. - Hitiţii ajung în Anatolia
- 2000 î.Hr. - Micenienii invadează Grecia
- 1925 î.Hr. - Hitiţii cuceresc Babilonul
- 1830 î.Hr. - Prima dinastie babiloneană
- 1814 î.Hr. - 1782 î.Hr. - Asiria îşi măreşte imperiul
- 1750 î.Hr. - Hammurabi, conducătorul Babilonului publică primul cod de legi; declinul Imperiului babilonean
- 1760 î.Hr. - Dinastia Shang în China
- 1550 î.Hr. - Noul Regat în Egipt; faraonii sunt îngropaţi în Valea Regilor
- 1500 î.Hr. - Arienii invadează valea Indusului
- 1450 î.Hr. - Civilizaţia minoică se prăbuseşte; iar civilizatia miceniană îi ia locul
- 1350 î.Hr. - Imperiul asirian se extinde
- 1304 î.Hr. - Ramses cel Mare devine faraon; extizând teriitoriile Regatului egiptean
- 1200 î.Hr. - Micenienii invadează şi distrug cetatea Troia din Anatolia
- 1200 î.Hr. - Exodul evreilor se sfârşeşte în Palestina
- 1200 î.Hr. - Imperiul hitiţilor se prăbuseşte sub invazia fenicienilor
- 1166 î.Hr. - Ramses al III-lea moare, ultimul mare faraon
- 1050 î.Hr. - Inventarea alfabetului fenician
- 1100 î.Hr. - Se prăbuşeşte civilizaţia miceniană
- 1000 î.Hr. - Israelul este condus de regele David
- 900 î.Hr. - Război între Asiria şi Babilon
- cca. 850 î.Hr. - Poetul grec Homer scrie despre războiul troian si legendele greceşti
- 814 î.Hr. - Intemeirea Cartaginei
- 776 î.Hr. - Prima Olimpiadă
- 753 î.Hr. - Intemeierea Romei; Roma regală
- 750 î.Hr. - Apariţia celţilor în Europa centrală
- 729 î.Hr. - 609 î.Hr - Extinderea imperiului asirian
- 700 î.Hr. - 500 î.Hr - Dezvoltarea Atenei şi a altor oraşe-state în Grecia
- 605 î.Hr. - 539 î.Hr - Babilonienii cuceresc Asiria, Fenicia, Iudeea şi Siria
- 600 î.Hr. - Apare zoroastrismul în Persia
- 539 î.Hr. - 404 î.Hr. - Perşii stăpânesc Babilonul, Mesopotamia, Egiptul si Palestina
- 509 î.Hr. - Roma devine republică
- 508 î.Hr. - Atena devine o democraţie
- 490 î.Hr. - 480 î.Hr. - Războaiele medice între perşi şi greci
- 477 î.Hr. - 405 î.Hr. - Epoca de Aur a Atenei
- 431 î.Hr. - 404 î.Hr. - Războiul peloponesiac între spartani şi atenieni
- 338 î.Hr. - Filip al II-lea al Macedoniei cucereşte Grecia
- 333 î.Hr. - Alexandru cel Mare devine rege al Macedoniei în 336 î.Hr. şi cucereşte Persia, Mesopotamia, Palestina, Fenicia, Egipt şi teritorii din India
- 323 î.Hr. - Alexandru cel Mare moare in 323 î.Hr., iar imperiul său se destramă
- 321 î.Hr. - Imperiul Maurya este întemeiat în India
- 250 î.Hr. - 146 î.Hr. - Romanii cuceresc întreaga Italie, nordul Africii, Grecia, Macedonia şi teritorii din Hispania
- 264 î.Hr. - 146 î.Hr. - Războaiele punice între romani şi cartaginezi
- 218 î.Hr. - 202 î.Hr. - Hannibal invadează Roma pe elefanţi, dar în 202 î.Hr. este înfrânt şi se sinucide in 183 î.Hr.
- 214 î.Hr. - Construirea Marelui Zid Chinezesc
- 206 î.Hr. - Dinastia Han în China
- 146 î.Hr. - Cartagina este învinsă şi distrusă
- 83 î.Hr. - 82 î.Hr. - Război civil între Marius şi Sulla. Marius este înfrânt, iar Sulla devine dictator al Romei
- 79 î.Hr. - Sulla se retrage din politică din cauza sănătăţii, iar un an mai târziu moare
- 74 î.Hr. - 71 î.Hr. - Răscoala sclavilor condusă de către Spartacus, învinsă de către Crassus, Lucculus şi Pompei
- 60 î.Hr. - Primul triumvirat în Roma, condus de 3 generali: Crassus, Pompei si Cezar
- 58 î.Hr. - 50 î.Hr. Cezar cucereşte Gallia
- 53 î.Hr. - Crassus invadează Parţia. Are loc bătălia de la Carrhae, în care Crassus este înfrânt deşi, avea o armata de 42.000 de soldaţi (7 legiuni) faţă de cea a parţilor care număra doar 11.000 de soldaţi. 20.000 de romani au murit, printre care şi Crassus (lui Crassus i-a fost turnat aur topit în gură), iar 10.000 au fost luaţi prizonieri împreună cu stindardele armatei romane
- 49 î.Hr. - 48 î.Hr. - Război civil între Cezar si Pompei; Pompei este înfrânt în bătălia de la Pharsalos
- 45 î.Hr. - Cezar devine dictator pe viaţă al Romei
- 44 î.Hr. - Cezar este asasinat
- 43 î.Hr. - Al doilea triumvirat; Roma fiind condusă de Octavian, Marc Antoniu şi Lepidus
- 36 î.Hr. - Marc Antoniu invadează Parţia, însă este înfrânt
- 34 î.Hr. - A II-a invazie a Parţiei a lui Marc Antoniu, însă este înfrânt şi de această dată
- 31 î.Hr. - 30 î.Hr. - Război civil între Octavian şi Marc Antoniu. Marc Antoniu este înfrânt în bătălia de la Actium, Egiptul este cucerit de către romani; regina Cleopatra şi Marc Antoniu se sinucid
- 27 î.Hr. - Roma devine imperiu, iar Octavian devine primul împărat roman, sub numele de Augustus
- 20 î.Hr. - Octavian reuşeşte să facă pace cu parţii, astfel romanii luaţi prizonieri, în bătălia de la Carrhae, sunt eliberaţi. Eufrat-ul devine graniţa dintre Imperiul Roman şi Parţia
- 4 î.Hr. - Iisus se naşte în oraşul Betleem, iniţiatorul religiei creştine
- 30 - Iisus moare crucificat în Iudeea
- 43 - Britannia este cucerită de către împăratul roman, Claudius
- 64 - Roma este distrusă de un incediu, în timpul împăratului roman, Nero
- 70 - Distrugerea celui de-al doilea templu al Ierusalimului de către împăratul roman, Vespasian
- 79 - Vulcanul Vezuviu erupe, acoperind oraşul Pompei de cenuşă
- 98 - Traian devine împăratul Romei
- 106 - Dacia este cucerită de către romani; regele Decebal fiind infrânt
- 114 - 117 - Roma cunoaşte cea mai mare extindere; Mesopotamia fiind cucerită de romani
- 250 - Triburile barbare europene atacă Imperiul Roman
- 313 - Împăratul Constantin se converteşte la creştinism
- 330 - Este intemeiat oraşul Constantinopol
- 395 - La moartea împăratului roman, Teodosiu I, Imperiul Roman este impărţit intre cei 2 fii ai acestuia:
- Partea estică a Imperiului Roman devine Imperiul Roman de Răsărit (mai târziu se va numi Imperiul Bizantin), cu capitala la Constantinopol (astăzi se numeşte Istanbul); si îi revine fiului cel mare al lui Teodosiu I, Arcadius
- Partea vestică a Imperiului Roman devine Imperiul Roman de Apus, cu capitala la Roma; si îi revine fiului cel mic al lui Teodosiu I, Honorius
- 406 - Vandalii cuceresc Gallia
- 410 - Roma este jefuită de vizigoţii conduşi de către Alaric
- 451 - Hunii invadează Imperiul Roman de Apus
- 455 - Roma este jefuită de vandali
- 476 - Împaratul Romulus Augustus este detronat de către Odoacru, fiind ultimul împărat al Imperiului Roman de Apus
modifică Civilizaţii
- Egiptul Antic
- Mesopotamia
- Imperiul Persan
- China antică
- India antică
- Grecia antică
- Roma antică
- Dacia
- Maya
- Inca
- Imperiul aztec
modifică Personalităţi
- Asurbanipal
- Nabucodonosor
- Ramses cel Mare
- Hammurabi
- Aşoka
- Shi Huangdi
- Cleopatra
- Cyrus II cel Mare
- Pericle
- Alexandru cel Mare
- Vercingetorix
- Iulius Cezar
- Cezar August
- Traian
- Attila
- Isus
- Hannibal
- Sargon I
- Gudea
- Decebal
- Burebista
