Wikipedia



 

Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în septembrie 2007

Comuna Agigea

[[Imagine:{{{imagine}}}|240px|]] {{{descriere}}} [[Imagine:|80px|Stemă]] [[Imagine:|180px|Amplasare]]
Judeţ	Constanţa
Zonă metropolitană	[[{{{zona_metropolitana}}}]]
Atestare
Primar	Ion Ionita, Independent, din 1996
Suprafaţă	4.528 ha km²
Populaţie (2007)	5.485
Densitate	loc./km²
Altitudine	{{{altitudine}}}  m n.m.
Amplasare
Sate	Agigea, Lazu, Sanatoriul Agigea, Staţiunea Zoologică Marină Agigea
Cod poştal	{{{cod-poştal}}}
Sit web	ro www.primaria-agigea.ro
{{{note}}}

Cuprins 1 AŞEZARE 2 ISTORIC 3 POPULAŢIA 4 CLIMA 5 DIVERSE 5.1 BISERICA SF. MARE MUCENIC DIMITRIE 5.2 BIBLIOTECA AGIGEA 5.3 GRĂDINIŢA RITA-GĂRGĂRIŢA

modifică AŞEZARE

Comuna Agigea cuprinde două localităţi rurale: Lazu şi Agigea, situate în mijlocul unor întinse suprafeţe de teren agricol despărţite de Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Comuna Agigea este situată în extremitatea sud-estică a României, învecinându-se la nord cu municipiul Constanţa, la sud cu oraşul Eforie, iar la est cu Marea Neagră. Suprafaţa cuprinsă între aceste limite administrative este de 4.528 ha. Agigea este străbătută de şoselele naţionale Constanţa – Mangalia (D.N. 39) şi Constanţa – Negru Vodă (D.N. 38), având legături feroviare, fluviale şi maritime.

Satul Lazu este situat la sud de municipiul Constanţa, pe şoseaua naţională Constanţa – Mangalia (D.N. 39).

Dacă ani de-a rândul comuna Agigea a fost răvăşită de lucrările canalului, acum existenţa acestei Magistrale Albastre oferă şansa participării ei la comerţul intern şi internaţional.

Astfel, situată fiind la capătul estic al traseului navigabil Rhin-Main-Dunăre, în vecinătatea portului Constanţa şi a Zonei Libere Constanţa Sud, Agigea îşi coordonează rolul de pivot între Europa centrală şi de vest şi ţările din bazinul Mării Negre, din Orientul Apropiat şi Mijlociu.

Totodată Agigea este străbătută pe direcţia nord de căi de comunicaţie terestre (şosele şi căi ferate) care leagă zonele puternic industrializate ale judeţului. Pe aceeaşi direcţie este proiectată şi autostrada europeană Bucureşti – Istanbul, ce se va racorda la viitorul oraş Agigea.

modifică ISTORIC

Cercetările efectuate pe coasta Mării Negre şi a lacurilor care o însoţesc au identificat aşezarea greco-romană de la Agigea, cu o populaţie impresionant de densă, atestată prin marea cantitate de ceramică, ţiglă, pietre de construcţie, fragmente de unelte din fier descoperite pe aceste meleaguri.

Aşezarea localităţii Agigea este foarte probabil databilă între secolul al II-lea î.e.n. şi secolul al III-lea e.n.

În veacurile care au urmat informaţiile despre Agigea dispar cu desăvârşire din documente, fiind probabil distruse.

Documentele de dată recentă, datează începutul comunei în anul 1870, deşi este mai mult ca sigur că exista înaintea acestei date.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se semnalează în Agigea o creştere numerică a populaţiei, îndeosebi păstori, veniţi din jurul Sibiului, din părţile Brăilei, Ialomiţei, iar mai târziu din Oltenia şi Moldova care trăiesc alături de tătarii colonizaţi de Poartă în Dobrogea.

• • 1887 – ia fiinţă prima şcoală turcă cu o singură clasă la Geamie, cu învăţământ religios musulman.
  • 1902 – tot lângă Geamie se înfiinţează o clasă de băieţi, cu predare în limba română pentru populaţia românească.
  • 1925 – începe construcţia actualului local al şcolii prin contribuţia sătenilor.
  • 1927 – se inaugurează noua şcoală primară elementară în limba română.
  • 1962 – se măreşte actualul local de şcoală, iar şcoala tătară se contopeşte cu cea românească cuprinzând elevi ai claselor V – VI.
  • 1964 – ciclul gimnazial se extinde şi cu clasele a VII-a şi a VIII-a.
  • 1996 – şcoala se botează cu numele profesorului universitar Ion Borcea, fondatorul Staţiunii Zoologice Marine de la Agigea.

În ultimii 6 ani aspectul şcolii s-a schimbat foarte mult. Elevii din comună învaţă într-o şcoală frumoasă, cu laboratoare şi cabinete cu mobilier nou, bucurându-se şi de un laborator de informatică dotat cu 14 calculatoare.

modifică POPULAŢIA

Agigea are o populaţie de 4.485 de locuitori.

Satul Lazu (inclus în Comuna Agigea) are o populaţie de 1.000 de locuitori.

În prezent, un sfert din populaţia Comunei Agigea este de origine turco-tătară.

În zona se doreşte revigoarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare (atât româneşti cât şi cele ale minorităţilor turco-tătare, conlocuitoare). Acest lucru se va realiza prin organizarea de bazare, expoziţii, pieţe agro-alimentare, târguri de artă populară, bucătării tradiţionale, cafenele etc.

Astfel, în urma numeroaselor solicitări venite din partea investitorilor şi a Comunităţii Turco-Tătare, s-a propus afectarea a cca. 20 ha. Situate în zona văii Agigea – pentru a se realiza comerţ tradiţional, o bază sportivă şi spaţii de agrement.

modifică CLIMA

Sub aspectul agroclimatic comuna Agigea se încadrează în zona I, cu climă „caldă-secetoasă”.

Valoarea ridicată a resurselor termice favorizează cultivarea, în principal, a cerealelor, plantelor tehnice şi industriale, dar şi a culturilor de viţă-de-vie sau fructifere.

modifică DIVERSE

modifică BISERICA SF. MARE MUCENIC DIMITRIE

Până în anul 1989 în localitatea Agigea nu a existat biserică ca lăcaş de închinare aparţinând, din punct de vedere administrativ-bisericesc, de parohia Eforie Nord. La cererea credincioşilor, în anul 1990, Primăria Agigea, îşi dă acordul de principiu pentru zidirea unei biserici punând la dispoziţie un teren în suprafaţă de 1.800 m.p. Sfinţirea locului unde urma să fie construită biserica cu hramul SF. MARE MUCENIC DIMITRIE a fost săvârşită de I.P.S. Arhiepiscop LUCIAN al TOMISULUI în data de 1 iulie 1990.

Construcţia bisericii a început în toamna anului 1990 sub directa supraveghere a preotului CARMOCAN PASCU, până la centură, ca apoi după o perioadă de stagnare, sub supravegherea preotului STOICA DANIEL, lucrările de construcţie a bisericii să continue şi să fie terminate în data de 28 septembrie 1995. Biserica este construită din beton, B.C.A şi cărămidă, cu uşi şi ferestre metalice. Lucrările principale au fost executate de C O M C M - S.A. - Constanţa. Slujba sfinţirii s-a săvârşit în data de 15 oct. 1995 de către I.P.S. Arhiepiscop LUCIAN al Tomisului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa oficialităţilor locale şi a unui număr mare de credincioşi.

În toamna anului 1997 s-a întocmit devizul lucrărilor de pictură din nou, fresca, deviz aprobat în data de 26.01.1998, iar executarea lucrării fiind adjudecată pe seama pictorului Ştefăniţă Gabriela, care a executat o parte din aceasta, lucrarea fiind încheiată în data de 28 oct. 1999 de pictorii Cercel Liviu şi Cercel Corina.

Slujba de sfinţire a picturii a fost oficiată de I.P.S. Arhiepiscop LUCIAN la Tomisului în data de 28 mai 2000. Cu acest prilej, pentru merite deosebite, preotul STOICA DANIEL a fost hirotesit ICONOM STAVROFOR. Mobilierul din interiorul bisericii a fost confecţionat şi montat de S.C. Uşi - Ferestre S.A. - Năvodari, iar catapeteasma de către meşterii Guţă Alexandru şi Costea Eugen.

modifică BIBLIOTECA AGIGEA

Biblioteca comunală Agigea a fost înfiinţată în anul 1990, după revoluţie. Ea are în dotare 7000 de volume de cărţi. Sunt înscrişi 600 de cititori de la cel mai mic până la cel mai vârstnic.

În ultimul an, cu sprijinul total al Primăriei Agigea, s-au achiziţionat rafturi noi pentru cărţi şi un calculator pe care se va ţine evidenţa computerizată a cărţilor.

modifică GRĂDINIŢA RITA-GĂRGĂRIŢA

Grădiniţa de copii din comuna Agigea a fost construită şi dată în folosinţă în anul 1973. Această clădire este amplasată pe Str. Nicolae Iorga, având o poziţionare relativ centrală pentru comunitate. Grădiniţa a fost personalizată în anul 2002, fiind recunoscută în prezent sub denumirea Grădiniţa RITA-GĂRGĂRIŢA. Ea funcţionează în regim de program normal, fiind frecventată de aprox. 130 de copii preşcolari repartizaţi în 6 grupe, conduse de educatoare titulare cu o înaltă pregătire pedagogică.

Clădirea este alcătuită din 3 săli de grupă şi este dotată cu mobilier nou modular şi multifuncţional. Ea este termoficată printr-o microcentrală proprie.

Procesul instructiv-educativ se desfăşoară planificat, folosind un material didactic diversificat, bogat şi o bună dotare cu necesar audio-vizual.